Capitolul 1
Criza sociala este marcata, in prima faza, de diminuarea continua a numarului de tarani.Cavalerii si senatorii, imbogatiti odinioara, ofera imprumuturi\credite urbelor, negustorilor, mestesugarilor, cu dobanda de cca.50-100%, astfel averile unor familii devenind enorme, ajungand la aproximativ 4000 livre-aur pe an, ceea ce echivala cu plata armatei Imperiului pe timp de 3 ani.Societatea ajunge, in jurul secolului alV-lea intr-o puternica deformare si descompunere-sclavii parasind mosiile intr-un numar foarte mare, armata desfasurandu-se intr-un haos continuu, taranii saraci cautand si cerand adapostul celor bogati.
Datorita depopularizarii urbelor, viata culturala atinge un declin inevitabil, fiind pierduta apatenta pentru literatura, arta, arhitectura. Arhitectura pierde esenta clasica-sculpturile sunt reprezentate toate dupa aceleasi caracteristici, portretele sunt influentate de expresii monotone, "moarte".Desenul este subminat din punct de vedere corectitudinal, pierzand inovatia si extravagantul.Deoarece tehnica a fost pierduta, scolile si atelierele s-au inchis. Pe langa infiltrerea in cadrul artei, criza a amprentat si istoriografia, poezia si literatura, fiind privilegiata literatura crestina.Cel mai cunoscut istoriograf al vremii a fost Ammianus Marcellinus, fiind echivalat in cadrul poeziei de Ausonius, Claudianus, Rutilius si Sidonius Apollinaris( sec. IV-V). In cazul literaturii, cele mai renumite personalitati au fost Tertulian( sec,III), Lactantius(sec. IV), Aurelius Augustinus(54-430) si Aurelius Prudentius Clemens.
- Criza morala si spirituala
Imperiul ajunge sa fie invadat de barbari, cetatenii fiind nevoiti sa colaboreze cu invadatorii, in special cavalerii si orasenii bogati.Biserica Crestina incurajeaza poporul sa desconsidere si dispretuiasca indatoririle cetatenesti, cauzand astfel defetismul( lipsa de incredere).Plebea, refuzand sa munceasca, se bazeaza pe generozitatea statului(sec.IV), astfel numarul zilelor nelucratoare de peste an ajungand la 175. De asemenea, spiritul stiintific si filozofic isi pierde influenta si verosimilitatea. Circul, amuzamentul romanilor, se bazeaza pe spectacole sangeroase si lupte infioratoare, Imperiul fiind condus de indolenta, trandavie si lasitate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu