Evreii din Transilvania și Bucovina
  

Situaţia evreilor din Transilvania și Bucovina era asemănătoare celei din Europa occidentală, căci în urma Conciliului de la Lateran, Andrei al II-lea, regele Ungariei, și fiul acestuia, Bela al IV-lea, care avea guverna comitatele din voievodatul Transilvaniei, jura cu mana pe evanghelie ca " de acum înainte, evreii , saracinii si ismaelitii sa fie arătați prin semne deosebite și sa fie despărțiți de creștini."  Conciliul de la Buda viza ca toți evreii sa poarte un semn distinctiv (1279), dar regele Ladislau al IV-lea (1272-1290) se opune cu vehemenţă. 
Începând cu secolul al XVII, stigmatizarea i-a forma interzicerii evreilor de a purta veştminte asemănătoare cu cele ale etnicilor majoritari.  A. Oișteanu aminteşte ca, în 1623, Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei, decreta la Cluj un act, prin care evreilor li se impunea sa poarte haine diferite, specifice traditiilor lor, "pentru ca sa nu necinstească vesmântul creștinilor, nici sa nu se folosească de vreun semn necuviinios." În 1650, nobilimea maghiară hotărăște la Alba Iulia, , în  numele principelui Gheorghe Rákóczi al II-lea ca evreii și grecii stabiliți în Transilvania sunt obligați sa poarte haine specifice lor, pentru a nu fi confundați cu ungurii sau cu militarii unguri " Evreii sa poarte haine evreiesti, grecii haine  grecești; sa nu umble în haine militare ungurești, sub pedeapsă de 200 de florinți." 
  În Bucovina, în urma anexării acesteia de către Imperiul Habsburgic, Maria Tereza adopta stigmatizarea, pentru a restrânge populația evreiască: " Pentru ca evreii din Bucovina sa poată fi deosebiți de ceilalți locuitori, sa fie obligați sa poarte pe calota pălăriei ori pe căciulă o panglica galbenă de o lățime de doua degete." Aceasta hotărâre a Comisiei de la Viena era o copie a prevederii din "Edictul împotriva evreilor", semnat de către Papa Pius al VI-lea în 1775. 

Imagine a evreilor in spatiul romanesc, sursa : Google imagini.com 

 

"După cum se vede, vechiul stigmat (pălăria țuguiată galbenă, Judenhut, pe care îl purtau evreii în Europa Centrala în Evul Mediu (prima atestare, în 1175)  a supraviețuit timp de şase secole, pana la sfârșitul secolului al XVIII-lea, prin simplificare : o panglica galbenă ataşată la o pălărie obişnuită. Pe de alta parte, trebuie remarcat faptul ca galbenul a fost culoarea tipică a stigmatului cu care au fost însemnați evreii, indiferent de forma pe care a luat-o aceasta de-a lungul secolelor și de-a latul continentelor." (Andrei Oișteanu)