"  Legislatia privitoare la erezii era destul de severa in condice si pravile. Cartea romaneasca de invatatura (1646)  prevede ca sanctiune pentru erezie moartea. Hotararea o da "giudetul besearecii" iar pedeapsa-aceeasi pentru toate starile sociale-este pusa in aplicare de "oamenii domnesti" , adica de justitia laica, exact ca in Occident. Femeia eretica se pedepseste cu inchisoarea pana la renuntarea la erezie. Sunt banuiti de erezie: clericii care se recasatoresc, calugarii care fug din manastire sau bigamii. Apostazia este pedepsita cu inchisoarea, si acest lucru ii priveste in special pe calugarii ce se leapada de rasa monahala, care parasesc manastirea sau vagabondeaza in afara ei ori se dedau la vicii. 

  Indreptarea legii  presupune compeensatii in cazurile de erezie dovedite, dupa Glaba 180, Zac.3 : " De vreme ce are nestine gand sa se desparta de muiare-si pentru preacurvie ce-au facut, iara muiarea va arata cum barbatul ei are vreun eres , atunce besearica nu-i va desparti , ce, pocaindu-se amandoi , se va socoti greseala unuia sa fie pentru a altuia, ce sa zice sa fie una drept alta." Daca barbatul e eretic si mai ales daca se straduieste sa-si atraga sotia spre ereziile lui, aceasta se poate desparti de el "nu numai cu besearica , ce si ea singura, fara voia nimanui" (Glava 182, Zac.1). Daca barbatul se desparte de sotie invocand ca e eretica, nu-i poate opri averea, cum ar putea sa faca daca ar gasi-o preacurvarind (Zac.3). [...] Deschiderea spirituala si religioasa a lumii romanesti- sau poate doar indecizia sa in chestiuni confesionale- a dus la o prezenta activa si dinamica a catolicismului de-a lungului intregului Ev Mediu. [...] Alexandru Lapusneanu (septembrie 1552-noiembrie 1561, martie 1564-martie 1568), exercita o vanatoare asidua de eretici, atacand comunitatea armeneasca si declansand o cruciada impotriva protestantilor unguri si sasi (care trebuie insa interpretata in contextul venirii pe tronul tarii, intre cele doua domnii ale lui Lapusneanu, a "ereticului"  Despot , cum il numeste Ureche). Azarie, pazitor al dreptei credinte si sustinator al unui ortodoxism fanatic si militant, se bucura de eliminarea protestantilor:

         " Iarasi a vazut Alexandru zi sloboda , iarasi a fost singur stapanitor al Tarii Moldovei, iarasi au stralucit razele binefacerii ortodoxiei. Si s-a stins taciunele cu fumul necredintei, a fugit iarna intunecata a luteranilor necurati si a inflorit primavara- pricina a   tuturor chipurilor de bucurii , adica buna stare a bisericilor si in locul valurilor a zambit linistea."   " ( Ioan Pop-Curșeu, Magie si vrajitorie in cultura romaneasca)

Alexandru Lapusneanu