Evreii in perioada Inchizitiei

             Imaginea evreului în cultura româna , de Andrei Oisteanu

"Stigmatele Evului Mediu. În Europa, stigmatul ( din gr.  "stigma= cicatrice, semn infamant") nu a fost la început aplicat pe criterii etnice sau religioase, ci pentru a înfiera sclavii, ocnaşii sau bolnavii incurabili (leproșii, nebunii). Traversând multe provincii necunoscute, cruciații nu aveau timp sa-i caute pe cei ce împărtășeau confesiuni diferite. aceștia trebuiau sa arate diferit, sa fie însemnați.Altfel, de unde sa știe pe cine sa convertească, pe cine sa expulzeze, pe cine sa ucidă?

            În secolul al XII-lea sunt atestate primele forme de stigmatizare etnică sau confesională în Europa de Vest. Dar abia Papa Inocentiu al III-lea( iniţiator de cruciade)  și Conciliul al IV-lea de la Lateran (Roma, 1215) , au "instituționalizat" acest tip de stigmatizare.În diverse forme, acesta va supravieţui în Europa Occidentală pana la Revoluția Franceză. Preluând ceea ce era de preluat și schimbând ceea ce era de schimbat din "Pactul lui Omar", Canonul 68 adoptat de Conciliu stipula următoarele : " Tot timpul și în toate provinciile creștine, evreii și sarazinii, de ambele sexe,  vor fi însemnați, deosebindu-se de ceilalți oameni prin felul cum sunt îmbrăcați." Se lăsa libertatea provinciilor creștine de a alege forma și culoarea semnului dezonorant.  Mai ales după Conciliul de la Arles (1235) , în Franța și Italia s-a încetățenit  purtarea unei rondele, a unei bucăți rotunde de stofă galbenă, ca semn infamant pentru evrei. Miniaturile din epoca îi prezintă purtându-și stigmatul la centură.  La începutul secolului al XIV-lea, în cartea sa Practica , Bernard Gui-care oficia la Toulouse-explica forma acestui semn prin forma ostiei, pe care evreii ar profana-o. Alții susțineau ca semnul avea forma monedei, ca "sa amintească de banii cu care a fost cumpărat Iuda. "